Trenul

Free Image Hosting at www.ImageShack.us

Pentru ca toti imi recomanda experienta calatoriei cu trenul, trec prin lungul proces de obtinere de bilet, si apoi.. iata-ma in tren! Las in urma Cochin si ma indrept spre Goa. In stanga- o vegetatie exotica luxurianta, palmieri mai galbeni decat in Emirate, cocotieri, flori rosi, galbene, roz, mov. Tocmai am vazut o maimuta. Nu! De fapt e un om care se catara intr-un copac…

In dreapta mea este familia mea de astazi. Daca cea de ieri era compusa numai din oameni cu par blond, in cea de astazi, dimpotriva. Sunt mai mult pusti, localnici, 16-23 ani, care se uita curios spre mine si ma studiaza amanuntit. Pana acum am vorbit despre Goa cu un tip care este chiar politist pe plaja, in politia turistica.

Unul din tineri vine si se aseaza pe patul meu pentru ca la mine e mai mult curent. Trenul indian are 7 clase si am ales un vagon de dormit cel mai simplu pentru ca vreau sa experimentez ceea ce experimenteaza indianul de rand. Este multa murdarie in jur, dar oricum sacul de dormit nu m-ar proteja de microbi in vreun fel.

Pustiul din fata mea schimba locul, moment in care imi ia si ghidul Lonely Planet si il rasfoieste. Nimeni nu intreaba, nu cere, pur si simplu ia. Este doar o chestiune de educatie, in care poti imprumuta orice se afla in raza ta vizuala. E un adevarat spectacol cum oameni saraci, care nu se cunosc, se ajuta si impart ceea ce au.

Toata lumea face pur si simplu ceea ce are chef si nimeni nu este deranjat de prezenta celuilalt. Exista aceasta ingaduinta de a fi si de a-i lasa pe ceilalti sa fie. Cu exceptia celor care vor sa faca profit de pe urma turistilor, nu am intalnit pana acum decat oameni misto. Zambesc larg si verifica daca iti place, ce iti place, daca esti fericit. Iar atunci cand vorbesc cu tine pana si comerciantii sunt interesati de tine, de cine esti tu ca persoana si se simt bine in timpul acela in care iti vorbesc. E un timp pe care il fructifica, dar nu doar pentru o directie comerciala, ci ca pe o relatie vie intre 2 persoane.

Cand cobor in gara am o mare surpriza: zeci de oameni care dorm. Cum? Pe jos, peste tot, aliniati unul langa celalalt, fara nimic sub ei. Dorm un somn dulce si adanc, de parca ar fi in paturi de puf, in siguranta si fara grija zilei de maine.

Free Image Hosting at www.ImageShack.us

In gara pana si cainii stiu cine sunt turistii: un caine slab vine, se aseaza langa mine, iar cand plec se muta langa turisti englezi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: